Iată, mai jos, câteva lucruri esențiale pe care ar trebui să le știm despre el.

Preveniea generării de deșeuri este primul pas în ierarhia deșeurilor municipale, fiind prioritatea numarul unu atât în ceea ce privește legislația suedeză în domeniu cât și cea europenă. In Suedia, doar 31.000 de tone sunt depuse la groapă, adică mai puțin decât ajunge la depozitul conform de la Chiajna, genstionat de IRIDEX, într-o singură lună.

Ierarhia priorităților în managementul deșeurilor este următoarea :

1. Prevenire
2. Refolosire
3. Reciclarea materialelor și tratamentul biologic
4. Alte forme de reciclare (recuperarea energiei)
5. Depunerea la groapă

Punctele 3, 4 și 5 sunt considerate metode de tartare a deșeurilor municipale.

Grăitoare sunt și  definițiile date

Reciclarea înseamnă că deșeurile sunt folosite pentru înlocuirea altor materiale. Pregătirea pentru refolosire este considertă, de asemenea, o operațiune de recuperare.  Reciclarea materialelor reduce impactul de mediu prin economisirea atât a energiei cât și a resurselor naturale. Trataea biologică (fie ea anaerobă fie compostarea) închide ciclul ecologic returnând nutrienții în sol. Tratarea anaerobică produce biogas care poate fi folosit drept combustibil. Recuperarea energetică este metoda ideală pentru deșeurile care nu pot fi reciclate altfel, producându-se fie energie termică (folosită la încălzirea central) fie energie electrică. Depunerea la groapă este metoda de tartare a deșeurilor municipal care nu pot sau nu trebuie reciclate, presupunând că ele vor fi depozitate în siguranță pentru o perioadă lungă de timp. Trimiterea la groapa de gunoi a deșeurilor organice sau care pot fi incinerate este interzisă.

Din graficele de mai sus se poate vedea că în decurs de un deceniu (1995 -2005) depunerea la groapă ca metodă de tratare a deșeurilor municipale a scăzut dramatic, tinzând spre 0 după 2010, în timp ce alte forme au cunoscut creșteri substanțiale.

Casa, elementul esențial pentru eficiența sistemului?

Eficiența sistemului de management al deșeurilor își are rădăcinile…în fiecare casă, căci 60% din deșeurile produse în casă pot fi ușor reciclate.

Deșeurile menajere pot fi colectate fie ca fracție mixtă pentru recuperare energetică, fie în fracții separate – una pentru deșeuri alimentare fie pentru deșeuri destinate incinerării.

Deșeurile sunt colectate în pubele separate – una pentru deșeuri alimentare, una pentru deșeuri incinerabile. Deșeurile incinerabile produse de o singură familie sunt colectate în general în pubele de 190 de litri care sunt golite o dată la două săptămâni.  În cazul blocurilor, deșeurile sunt colectate o dată pe săptămână.

Pentru creșterea gradului de reciclare a ambalajelor și hărtiei se foloseșc diferite metode de colectare de pe marginea trotuarelor, unul dintre ele fiind cel numit #4 compartimente#. Fiecare familie are doua pubele cu 4 compartimente fiecare, permițând colectarea pe opt fracții. De asemenea, se folosește colectarea pe fracții folosindu-se saci menajeri de culori diferite, fapt care permite sortarea optică.

În stradă

Încetul cu încetul, colectarea deșeurilor cu ajutorul mașinilor de gunoi este înlocuită, mai ales în centrele urbane, cu sisteme pneumatice fixe, conteinere și conducte subterane sau cu sisteme pneumatice mobile, în care deșeurile municipale sunt aspirate din cotenerele în care au fost depozitate.

De asemenea, un rol major în reducerea cantității de deșesuri municipale care ajunge la groapă îl au centrele de reciclare, unde autoritățile locale, în parteneriat cu firme pentru repararea și vânzarea de bunuri #second-hand# precum și cu organizații caritabile sortează acele bunuri care pot fi reparate, recondiționate și refolosite. Aproape 35% din deșeuri ajung în centrele de reciclare

Din ce în ce mai multe centre de colectare au introdus noi și simple modalități de colectare a materialelor precum conteinere pentru textile și alte produse. Numărul parcurilor de recilare și refolosire a crescut semnificativ și cantitatea de materiale colectate în scopul refolosirii a crescut semnificativ în ultimii ani.

Ambalajele

Peste 35% din ambalaje sunt colectate în centrele de colectare și reciclate prin schemele de responsabilitate extinsă a producătorilor. De asemenea, colectarea ambalajelor se face și prin intermediul ridicării lor, în anumite zile, de pe marginea trotuarelor, fiind responsabilitatea autorităților locale să asigure acest serviciu. Colectarea selectivă pe din ce în ce mai multe fracții ușurează procesul de reciclare, care se desfășoară în centre specializate, pe fiecare tip de material recuperat.

Deșeurilor alimentare

Circa 38% din deșeurile alimentare au fost tratate biologic pentru a fi folosite ca fertilizator sau compost în agricultură, urmând ca până la finalul acestui an acest procent să crească până la 50%. Cheia succesului îl constituie separarea la sursă a deșeurilor alimentare: care pot fi tratate biologic și valorificate din punct de vedere al valorii lor pentru asigurarea fertilității solului și care, pe de altă parte, pot fi valorificate doar din punct de vedere energetic.

Implementarea unui asemenea sistem de separare la sursă necesită ani de zile pentru implementare, necesitând o planificare serioasă, o perioadă necesară informării și o conlucrare între, populație, autoritățile locale și toți agenții implicați în sistemul de reciclare.

Energie din deșeuri

Aproape 50% din deșeurile municipale sunt supuse valorificării energetice, fie că este vorba de producerea de energie termică pentru sistemele centralizate de producere a căldurii, fie pentru producerea de energie electrică. Suedia este țara europeană cea mai eficientă în valorifcarea energetică a deșeurilor, producând 3 MWh pe tonă de deșeu.

Depunerea la groapă

In Suedia, doar 31.000 de tone sunt depuse la groapă, adică mai puțin decât ajunge la depozitul conform de la Chiajna, genstionat de IRIDEX, într-o singură lună. Depunerea la groapă este ultima variantă de tratare a deșeurilor municipale și cantitățile au scăzut constant în ultimii 20 de ani.

De altfel, depozitarea la groapă este descurajată print-o creștere substanțială a taxei aferente pana la 90 de euro/gospodărie, considerată a fi cea mai bună metodă de stimulare a reciclării și protecție a mediului. De asemenea, taxa de salubritate este de aproximativ 200 de euro anual, iar multe autorități locale au implementat un alt sistem de reducere a cantității de deșeuri casnice, principiul #plătește pentru cât arunci#.

De asemenea, municipalitățile și unitățile administrative impun propriile taxe de salubizare și/sau colectare a deșeurilor. De asemenea, pentru a crește rata reciclării, a fost introdusă o taxă adiacentă după principiul #plătește pentru ce arunci# care este de aproximativ 30 de eurocenți pentru fiecaare kilogram de deșeuri casnice. Costul de management al deșeudilor municipale este de aproximativ 78 de euro pe an de persoană, la care se adaugă costurile de tratare a deșeurilor. In schimb, unele municipalități operează rabaturi pentru cei care colectează selectiv la sursă pe 8 fracții deșeurile alimentare și ambalajele.

Unitățile administrativ teritoriale ar putea finanța măsuri pentru prevenirea producerii de deșeuri casnice prin folosirea unei taxe de salubritate/sanepid, astfel încât autoritățile locale să aibă responsabilități sporite în prevenirea generării de deșeuri în zona lor de competență.

În loc de concluzie

Pentru a beneficia de un mediu curat ca în Suedia, trebuie să ne comportăm cu toții ca suedezii. Nu putem face ca noi și să trăim ca ei.

Tradiția respectului față de mediu și educația ecologică în școală sunt esențiale pentru un comportament civic si responsabil față de resursele naturale.

Prevenția risipei și a generării de deșeuri este prioritatea numărul unu a strategiei de management a deșeurilor municipale.

Principiile care asigură succesul programul de management al deșeurilor municipale din Suedia sunt cele cunoscute și aplicate cu succes în toate țările europene:

• Poluatorul plătește
• Plătește pentru ce arunci la gunoi
• Taxa de depunere la groapă descurajantă
• Educație și campanii de conștinetizare

Colectarea separată la sursă (in gospodarie) pe 8 fracții este de natură să reducă la minim cantitatea de deșeuri care ajunge să fie depusă la groapă.

Autoritățile locale au rol central conclucreză cu toate părțile interesate: cetățeni, ONG-uri, salubriști, sortatori, reciclatori ca resursele naturale să nu fie risipite.

Tot ce poate fi reparat, se repară. Tot ce poate fi refolosit, se refolosește. Tot ce poate fi reciclat, se reciclează. Tot ce poate fi tratat biologic, se transformă în compost.

Ce nu poate fi reparat, refolosit, reciclat sau compostat, este stors de ultima picătură de energie, fiind folosit pentru generarea de energie termică sau energie electrică.

Abia ce nu poate fi reparat, refolosit, reciclat, compostat sau valorificat energetic, este depus la groapă.

Finanțarea sistemului se face prin taxe directe și impozite care să descurajeze risipa, sa limiteze depunerile la groapă și să asigure fondurile pentru întregul sistem de management al deșeurilor