Orice depozit pentru deșeuri municipale degajă miros. Acesta se datorează descompunerii substanțelor organice de către bacterii și enzime în cadrul pocesului de biodegradare. În urma acestui proces, rezultă, pe lângă alți compuși organici, levigatul și așa-numitul gaz de depozit (biogaz).

Ce conține gazul de depozit?

Gazul de depozit conține în proporție de peste 90% gaz metan și bioxid de carbon, restul fiind format oxigen, azot, amoniac, hidrogen sulfurat și alți compuși volatili. Gazul metan rezultat din biodegradare este similar cu cel extras din sonde și este un gaz extrem de volatil și inflamabil. De asemenea, se mai poate gaz metan din biodegradarea fecalelor de la fermele de animale precum și din stațiile de epurare a apelor reziduale. În anii 80, în România existau zeci de instalații de captare a biogazului din staţiile de epurare a apelor reziduale la Oradea, la Suceava, la Bacău, la Iaşi, la Timişoara, la Piteşti, la Sibiu sau la Cluj. Anual se produceau aproximativ 85 000 m3 biogaz /zi, adică 30 milioane m3/an, folosiți pentru încălzire și în alte procese tehnologice.

Care sunt factorii care determină mirosul la groapa?

Cei mai importanți factori care determină mirosul oricărui depozit ecologic pentru deșeuri municipale sunt: cantitatea ce este depusă la groapă; tipul de deșeuri și procentul de masă biodegrabilă; temperatura din aer, gradul de umiditate și direcția și intensitatea vântului.

Astfel, o cantitate mai mare de deșeuri va duce la creșterea intensității mirosului. De asemenea, mirosul este mult mai puternic la gropile ecologice la care se depun deșeuri municipale ce nu au fost trecute printr-o treaptă de procesare mecano-biologică. Nu este nicio surpriză, căldura din zilele caniculare de vară accelerează procesul de biodegradre. Știm cu toții că vara, carnea #se strică# mult mai repede iar mirosul este, parcă, mult mai greu. Tot vara, mirosul este mai puternic și din cauza că dispersia compușilor volatili se face mult mai greu în zilele în care aerul #stă#, nu bate vântul.

Ce miroase, de fapt?

De mirosit, practic, miros hidrogenul sulfurat, amoniacul și câțiva compuși volatili. Nasul uman este foarte sensibil la mirosul #de ouă strictate# al hidrogenului sulfurat și al amoniacului. Omul simte hidrogenul sulurat din aer și atunci când acesta este în concentrații extrem de mici, cu mult înainte ca acesta să constituie un pericol pentru sănătatea sa. De remarcat că hidrogenul sulfurat este un gaz mai greu ca aerul, imisiile fiind mult mai puternice imediat lângă sursă, aceastea scăzând de peste un milion de ori la o distanță de 5-7 kilometri. Acesta este și motivul pentru care în jurul gropilor de gunoi se instituie zone de securitate cu o rază medie de un kilometru, distanță de la care cercetările au demonstrat că oricât de puternice ar fi emisiile de hidrogen sulfurat, ele nu pun în pericol sănătatea omului.

Se poate elimina definitiv mirosul de la o groapă de gunoi?

Răspunsul onest este nu, căci însăși prin natura sa, procesul de biodegradare produce compuși care afectează mirosul uman. Dar aceasta nu înseamnă că nu se pot lua măsuri pentru a reduce discomfortul resimțit.

Ce măsuri ia IRIDEX pentru a reduce mirosurile deranjante?

Măsurile pe care IRIDEX le ia pentru a reduce discomfortul cauzat de mirosul inerent procesului de depozitare definitivă la groapă a deșeurilor municipale sunt aceleași care se iau în toată Uniunea Europeană și în alte state civilizate.

  1. Reducererea zonei active, adică acolo unde se depun deșeurile. Din cei 260.000 de metri pătrați cât ocupă depozitul ecologic de la Chiajna, doar 1% este zonă activă
  2. Acoperirea zonei active cu un strat de sol (mix cu compost) la finalul fiecărei zile de lucru
  3. În caz de nevoie, apelăm și la instalația cu solutie de neutralizare a mirosurilor neplâcute, unică în țară;
  4. Captarea gazului de depozit prin intermediul unui sistem de 75 de conducte și puțuri pentru a preveni dispersarea lui direct în atmosferă, eliminând cea mai importantă sursă de mirosuri neplăute;
  5. Procesarea gazului de depozit prin ardere la temperatori inalte și exploatarea lui, conform principiilor economiei circulare, pentru producerea de energie electrică;
  6. După ardere, concentrația de hidrogen sulfurat la gura faclei este, practic, 0;
  7. Captarea levigatului și tratarea lui până la obținerea unui compost neutru și a apei pure din punct de vedere biologic

Ce putem face noi toți, ca cetățeni, să reducem mirosul de la groapa de gunoi?

  1. Să colectăm selectiv, astfel încât la groapa de gunoi să nu ajungă din ce în ce mai puține
  2. Să reciclăm mai mult
  3. Să reparăm ce se poate repara, să nu aruncăm lucruri care încă mai pot fi folosite scopului lor
  4. Să nu facem risipă de alimente, să cumpărăm cât avem nevoie
keyboard_arrow_up